Fluturi de nisip
Categorii | Proză |
---|---|
Autor(i) | Ioniţă Tuzlaru |
Editura | Sfântul Ierarh Nicolae |
ISBN | 978-606-30-2140-4 |
Anul publicării | 2019 |
Nr. pagini | 340 |
Format | Electronic |
Nota | 4.70 (727 voturi) |
Acordă o notă |
0.00 RON
Când cei din familia Tănăsiu au luat-o de-acasă, Ileana era plăpândă şi subţire ca paiul de orz în bătaia vântului. Deşi avea douăzeci şi şase de ani şi pe la colţuri babele bârfeau (uscată, dar mofturoasăă… N-o să-i pună nimeni şa şi căpăstru. Rămâne fată bătrână.), nu-i dădeai mai mult de douăzeci. Semăna leit cu mama ei, pe care însă n-a cunoscut-o, şi-i moştenise şi dulceaţa din glas. Fiind singura fată din casă, moş Ion, rămas văduv imediat după naşterea ei - albise în clipa în care moaşa din sat i-a dat teribila veste şi de-atunci toată lumea îl striga moş Ion - a crescut-o cu blândeţe şi dragoste, cum de altfel crescuseră şi ceilalţi trei fraţi mai mari. Când începuse să vorbească binişor, povesteşte mătuşa Paraschiva, o rudă mai îndepărtată a lui moş Ion, şi n-avea mai mult de doi anişori, avea grijă toată ziua de Gheorghe, fratele ei mai mare cu patru ani, cel mai mic dintre băieţii lui moş Ion, a cărui minte şi grai întârziau să apară. Îl trăgea după ea prin ogradă, gol puşcă şi cu roiuri de muşte bâzâindu-i pe la nas, până când moş Ion se întorcea din islaz, la amiază, să le dea să mănânce. Şi pe măsură ce timpul trecea, era tot mai sprintenă la minte, iar moş Ion era din ce în ce mai convins că ei i se dăduse la naştere şi mintea celorlalţi trei, altfel nu-şi explica cum, la nici cinci ani, era mult mai matură ca fraţii ei - desigur, aici nu-l includea şi pe Gheorghiţă - care erau cu peste cinci ani mai mari decât ea. Pe la şase, şapte ani, era deja stăpâna casei. Chiar dacă era firavă şi lipsită de putere, era ageră şi iute ca argintul viu.
Adaugă un comentariu
Adaugă o întrebare
Trebuie să fiți autentificat pentru a pune o întrebare. Autentificare Facebook
Opiniile cititorilor (87 comentarii)